luni, 29 decembrie 2014

Cunoscând


Mi te dezbrac cu o privire
De răul care te îmbracă
Și rămân mută de uimire
Când văd ce-i dincolo de mască.

Ești mult mai mult decât credeam
Și ochii singurii îmi spun
Că dincolo de ce vedeam
Se-ascunde sufletul tău bun.

Și ceea ce lași să se vadă,
E prea departe de ce ești.
Iar cei ce vor și pot să creadă,
Te înțeleg din vii povești.

Eu te privesc acum străină, 
Dar mai aproape ca oricând.
Și-mi pun pe umeri doar o vină:
Că n-am știut ce ai în gând..

Și-ți cer ca masca ta să fie
Mereu pe chip și-asupra ta
Că nu sunt mulți cei ce-or să știe
Cum să iubească ce-i sub ea.

Și pentru sufletul ce plânge
Un altul va zâmbi hain,
Și eu în brațe te voi strânge
Ca să te fac de ei străin.

Îți pun în palme-a mea credință
Și își promit să fiu cu tine,
Și când căzut în neștiință
Vei cere tot, m-oi da pe mine.

Că dincolo de cer și stele
Mi-am îndreptat șoptit dorința
Să fii ferit de clipe grele
Și să te-ndrume doar voința.

Și când îți vei găsi iubirea
Mă rog, șoptit, să fie una
Ce să-ți aducă fericirea
Aici, acum și-ntotdeauna.

Iar eu voi sta în umbra ta
Și-am să zâmbesc când vei zâmbi
Și-am să privesc sub masca ta,
Să nu te-oprești din a iubi.

5 comentarii:

Străinul perfect

Tu ai fi fost străinul perfect. Nu te-aș fi iubit și nu aș fi sperat.. Eu nu aș fi știut să ai vreun defect. Străinul meu perfect...c...