Te-am regăsit, iubită mare,
Exact așa cum te-am lăsat...
Pierdută ești în departare...
Te simt în suflet...apăsat...
Eu m-am întors acum la tine
Și ești ca sufletu-mi pierdut
Și-mi semeni mult; îmi semeni bine.
Ai valuri reci și-un cald sărut.
Și valurile-ți spală țărmul
De lumea ce l-a murdărit
Și ești nervoasă, îți cânți dorul
De ce a fost și ce-ai iubit.
Așa mă simt și eu...Nebună!
Că nu mai știu nici cine sunt
Și îmi lipsește acea mână
Ce mângâia cândva...demult.
Rămâi și-ți cântă nebunia
Și strigă și iubirea mea
Și-ți varsă peste zări mânia
Și redă-mi, astăzi, liniștea.
