joi, 14 martie 2013

Gând aspru



Te-a împietrit cumva chemarea
Acelui gând de neființă
Și pentru-o clipă-ți fu uitarea
Umilă, grea, dulce dorință.

Nici tu nu știi ce te așteaptă. 
De-i un drum nou, de e nimic,
Nu știi de soarta-ți fuse dreaptă;
Vezi cerul mare; te simți mic...

Te vezi copil, adult și iată
Imaginile din trecut
Ți se arată ca o poartă
Spre ce ai fost, ce ai avut.

Momente grele, clipe-amare;
Acum sunt toate-o amintire.
Rămân în mintea ta...și doare
Acest gând aspru de pieire.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Străinul perfect

Tu ai fi fost străinul perfect. Nu te-aș fi iubit și nu aș fi sperat.. Eu nu aș fi știut să ai vreun defect. Străinul meu perfect...c...