marți, 7 mai 2013

Aproape

Nu ne-am născut fără probleme, și nici stăpâni pe lumea-n care
Mai suntem călători o vreme și avem numai o scăpare.
Eu sunt aici. Mereu am fost. Nu am plecat vreodată.
Și mi-am trăit coșmarul meu; și am învins o dată.

Acum ești tu în jocul vieții, și te frămânți și-ți este greu.
Eu sunt aici, te țin de mână, te iau în brațe, dragul meu!
Te las în schimb să simți durerea și demonii să-i întâlnești,
Nu te trezesc din visul sorții; te las coșmaru-ți să-l trăiești.

Tu ai să crești prin suferință, dar prin iubire, vei vedea,
Cum ai să te trezești la viață, ca dintr-un somn ce te răpea.
Și vreau să îți mai cer iertare! Eu recunosc că am greșit!
Regret chiar multe...cel mai tare, mă doare însă c-am fugit...

Cu pașii mei, grăbiți ca timpul, m-am îndreptat spre nicăieri
Dar noi am fost mereu aproape și vom fi mâine, ca și ieri!
În timp, îți va fi rău sau bine și fi vei trist sau fericit.
Și eu voi fi tot lângă tine și-n ai tăi ochii voi fi citit. 

Știi..drumurile sunt ciudate. Se mai despart, se regăsesc...
Și poate nu-ți voi fi prin preajmă... Tu să nu uiți cât te iubesc!
Tu singur n-ai să fii vreodată, că eu voi fi mereu cu tine
Și fără când, sau cum, sau unde, și eu te știu tot lângă mine!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Străinul perfect

Tu ai fi fost străinul perfect. Nu te-aș fi iubit și nu aș fi sperat.. Eu nu aș fi știut să ai vreun defect. Străinul meu perfect...c...