Când nu mai ai nimic de spus,
Când tot ce-a fost mai bun s-a dus,
Te simți ca singur, nicăieri,
Uitat de vise și dureri.
Când gândurile-ți sunt pierdute
Și amintirile-s prea multe,
Ești numai tu, străin și-ți pare
Că ești un strop căzut în mare.
Și ești un nimeni într-o lume
În care n-ai nici loc, nici nume.
S-a stins lumina, ești distrus
Când nu mai ai nimic de spus.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Străinul perfect
Tu ai fi fost străinul perfect. Nu te-aș fi iubit și nu aș fi sperat.. Eu nu aș fi știut să ai vreun defect. Străinul meu perfect...c...
-
Tu ai fi fost străinul perfect. Nu te-aș fi iubit și nu aș fi sperat.. Eu nu aș fi știut să ai vreun defect. Străinul meu perfect...c... -
Străină-ți sunt și-mi ești străină. Dar eu te caut chiar și-acum. Aș vrea să știu cine-i de vină, Că nu ne întâlnim nicicum... ...
-
Din umbră, te-am privit mereu Și pașii ți i-am învățat. Eu am știut că-ți este greu... Tu ai crezut că te-am uitat. Nu te-am lăsat nici...
Tu ai scris aceste versuri? Pentru ca-mi plac tare mult... Felicitari daca le-ai scris tu, ai talent.
RăspundețiȘtergereToate versurile îmi aparțin. Mulțumesc din din suflet și mă bucur pentru că îți plac!
Ștergere