Flori

Sunt flori pe lumea asta care
Te-așteaptă să le mai privești.
Și să le spui ce rău îți pare
Că n-ai știut să le iubești.

Dar nu-i problemă. Timpul trece.
Și florile se ofilesc.
Le va rămâne rădăcina.
Chiar dacă mor tot mai trăiesc.

Sunt clipe ce să dau uitării.
Dar unele sunt vii mereu.
Și unele se dau iertării...
Să ierte alții. Nu pot eu...

Privește floarea. S-a uscat.
E amintirea a ce-a fost.
Ai aruncat-o. Ai plecat.
Mai are astăzi ceva rost?

Sunt flori ce și-au pierdut parfumul.
Și strălucirea le-a pierit.
Sunt flori ce s-au pierdut pe drumul
Speranțelor ce-au amuțit.