Dintre îngerii cu care
Te-am asemănat cândva,
Numai unul mai trăieşte
Şi-i ascuns în umbra ta.
Cielalţi când s-au stins se pare
Că s-au agăţat de-un nor.
Ţi-au dat ţie moştenire
Toată frumuseţea lor.
Tu, stăpână şi regină,
M-ai lăsat să te iubesc.
M-ai făcut să-mi uit destinul;
Ai vrut doar să te hrănesc.
De la mine-ai luat iubirea
Şi doi ochi căprui, cuminţi.
Nu ţi-a fost o clipă teamă
Să mă farmeci, să mă minţi.
Milă-mi e de cei ce-n urma-mi
Vor dormi la pieptul tău,
C-ai să-i storci de fericire
Şi-ai să-i schimbi, cumva, în rău.
Ai să fii mereu crăiasă!
De la alţii ai să iei
Şi-ai să te clădeşti pe tine:
O ispită pentru zei.
pot,vă rog,să public postările dvs. pe site-ul meu,opinia1?
RăspundețiȘtergerevă mulţumesc